luni, 30 noiembrie 2009

Liberalismul meu nu apartine unui partid

Am o marturisire de facut. Eu sunt liberal.

In 2000, cand am votat pentru prima data, am semnat o adeziune pentru PNL. Desi nu am platit niciodata cotizatia, probabil ca figurez ca membru PNL. Am votat cu PNL si cu candidatii lor tot timpul. Am votat candidatul PNL chiar si atunci cand acesta era un fost cacacios de securist. Si am fost amagit de acest partid care mi-a infirmat banuielile atunci cand am intrebat daca zvonurile despre candidatul lor la primarie sunt adevarate.

Din 2005, o data cu razgandirea lui Tariceanu, n-am mai avut niciun respect pentru PNL. Si nu am sa mai votez niciodata cu fetele triste si palide din PNL (un partid colcaind de securisti, la nivelul inferior). Poate ca inca sunt inregistrat ca membru al lor. Nu fac pasiuni pentru asta. Ma gandesc, totusi, ca odata si odata am sa-mi retrag si adeziunea scrisa. De ce nu ma simt vinovat pentru hartia acea semnata de mine acum 10 ani? Dintr-un simplu motiv: stiu ca constiinta mea nu este subordonata unei bucati de hartie.

Eu am ramas liberal in convingerile mele. Si nu le voi parasi, chit ca PNL-ul se va umple de oameni trasi la indigou dupa chipul si asemanarea unor Patriciu, Olteanu sau Orban. Oameni si-au negat demult apartenenta la ideile si sperantele liberale.

PNL si-a tradat fondatorii si doctrina demult, in schimb eu am sa raman liberal, pentru ca nu apartenenta la cateva litere iti reda esenta gandirii tale. Penelisti au pierdut demult valoarea scopurilor liberale dupa care se ghidau. Acest partid a fost si a ramas un partid de umplutura, si, probabil, asa va ramane daca nu va disparea in curand.

Cand PNL va inceta sa existe n-am sa plang, eu tot liberal o sa ma simt. Pentru ca nu partidul ma face sa ma simt astfel, ci deciziile mele, alegerile mele, sperantele mele, scopurile mele si sentimentele mele. Cat voi trai eu, prin acestea voi fi liberal, nu printr-un partid care maine poate sa moara, si nici prin comenzile si decizile oamenilor care conduc acest partid spre abisul istoriei. Acestora le urez, fara patima, "penelisti, moarte buna si liniste deplina in fundatura in care v-ati varat cu atata voluptate!"

Convingerile mele liberale nu sunt datoare in niciun fel acestui partid sau oamenilor care il populeaza degeaba. La constructia convingerilor mele nu au contribuit cu nimic liderii PNL de azi, desi ar fi de asteptat de la ei sa faca si asta. Demult discursurile pe care le rostesc liderii partidului put a demagogie. Si nu mai au demult nimic cu doctrina liberala.

PNL nu mai e demult liberal, iar liberalii nu mai sunt demult in PNL. Cei care fac parte din PNL sunt penelisti, nu liberali. Gandirea lor si doctrina lor este penelista si nu liberala!

Va zisesem la inceput ca sunt liberal, si ca aceasta este marturisirea mea, o martusire pe care o fac mandru de lucrul asta. Voi ramane liberal toata viata! In mod cert, nu voi fi niciodata penelist.

Va indemn sa nu fiti nici voi penelisti.
RAMANETI LIBERALI!